Statele Unite de plată

Nu am fost niciodată în SUA, dar asta nu înseamnă că nu îmi pot da cu părerea în legătură cu această minunată conglomerare de state care n-au nimic în comun unul cu celălalt decât steagul sub care cântă imnul. Mă uit mult la televizor, deci aud multe impresii despre aceste state nord-americane, iar după ce mă uit la televizor, îl mai deschid o dată ca să mă uit şi la filme. Desigur, filmele proaste, făcute pe rola de hârtie igienică a Hollywood-ului, difuzate de posturile româneşti. Prin acest portal către lumea cilivizata de peste hotar mi-am tras propriul jurnal de călătorie şi personala listă de dezavantaje venite o dată cu emigrarea mea acolo.

În început, dacă aş părăsi România cei de-aici vor ridica PIB-ul cartierului rău famat al lumii în 2010, Haiti, pentru că vor mări importurile de păpuşi voodoo pentru a mă aduce înapoi. Nu, aşa sabotaj indirect nu aş putea face, deci astfel că nu plec. Bun, apoi al doilea şi următorul rând, sunt prea deştept pentru SUA. Da, am început abrupt, reformulez. Dacă mă duc eu acolo le va creşte IQ-ul mediu cu peste jumătate faţă de cât e acum, iar uitându-se peste sondaje, boștinașii de acolo chiar se vor crede destepţi. Le-ar face lor rău pentru că ar avea în cap numai nori de inteligenţă şi vor crede în final că Mexicul chiar este un stat şi nu periferia din sud. Dar să zicem că ajung în SUA, iar acolo dacă mă enervez nu mai pot să le-o dau franc pe româneşte cu "ba pe mă-ta, bă!", sau cu aia mai neaoşă "morţii mă-tii", că nu vor înţelege, iar eu trebuie să traduc. Merge binişor "your mother's dead people", dar mi-e că vor cred că sunt necrofil sau vreun voodoo-ist şi mă deportează în Haiti în loc de România.

în final, SUA nu mă merită pentru că nu au un sport naţional care să mi se potrivească mie. Pentru fotbalul lor american nu pot sparge seminţe şi bea o bere, trebuie să chem la mine alţi oameni, să avem şorici, chipsuri, berea însă rămânând. La baseball iar nu mă descurc, pe plaiurile mioritice bâta e folosită atunci când vrei să-ţi educi nevasta cu frumosu' şi să nu foloseşti cureaua, pumnul, uşa în care e dată cu capul sau sticla de alcool goală. Mai pot să mă uit la hochei, unde mai văd şi eu câte o bătaie, dar nu-mi place că n-au consecvenţă, fie ne rupem oasele încă de la început, şi până nu terminăm n-o dăm în altele, fie jucăm şi noi. Ar mai fi sportul datului în judecată, dar n-am talent la aşa ceva, ar însemna să cheltui bani când pot rezolva problema cu o lopată după ceafă. Este clar, SUA nu e chiar tărâmul făgăduinţei, dacă nici măcar nu e potrivit unui român, dar dacă am emigra toţi fără vize? Atunci s-ar sinucide americanii de mâna noastră.