Azi, e-o zi de trecut cu cruce roşie în calendar că doar, al meu drag creier se simte luminat de-o rază divină. Sper cu ardoare să nu fie vreo rază de-asta fucu-radiată c-atunci Newton are concurenţă acerbă. Cu-aşa minune în posesie, mă delectez cu două-trei complexe de expresii ce-mi irită ciocănelul şi nicovală sau ce era în componenţa urechii la un moment dat. Eu n-am priceput mentalitatea oamenilor când îşi pun creierele să gândească. Apăi, dacă tot sufoci neuronii, iar în urmă exprimentului dezastruos pe unii îi mai reduci şi la tăcere, foloseşte şi instructiuniile, şi compune ceva bun.
Din ciclul “distorsionarea activa a neuroniilor” avem:
“Viata e roz!”- Înţeleg că-i oferit vieţii o imagine de femeie cu moravuri uşoare, dar totuşi s-o vezi roz îmbrăcată e grav. Acum, ce dracu’. bună, rea e a ta! Nu poţi s-o-mbraci în haine de centurista vagadoanta şi s-o şi afirimi c-ochi inocenţi de copil proaspăt conceput.
“Aşa a fost să fie” - Clar, ai greşit ceva şi-acum încerci să le îmbărbătezi, deşi eu zic că-mbarbatarea aia primitivă e mai productivă. Bun, să punem pe masă tot ce-avem. Ai o viaţă şi-o foloseşti mai ceva că pe hârtie igienică, tu eşti propriu zeu, în perimetru’ standard. Acum c-am lămurit micile detalii, de ce dracu’ nu faci ceva să-ţi fie bine, în loc să te compătimeşti că o fecioară violată?
“Cu voia Domnului” - Evident că totul se face cu voia lui! Cu voia domnului tata, primeşti bani de ţigări, droguri şi femei, el fiind sigur că-i arunci pe cărţi; cu voia profului mai treci şi clasă sau rămâi să te destinzi în sejur nelimitat câţiva ani în plus pe pereţii liceului. Cu voia ta, demonstrezi efectele îndoctrinării prin cea mai pură prostie.
Becu’ s-a stins, jaluzaeua s-a tras. Va urma, când lumina se va aprinde din nou!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu