Dupa secole de evolutie, dupa zeci de razboaie pentru suprematie, am ajuns acum. Iar acum ce? Acum exista momente si cuvinte scoase pe gura de altii si-ti dai seama ca ti-ai cauta un arbust inalt si te-ai sui in el pana la criogenare.
"Gandesti prea mult" - asta chiar e o palma data omului. Voi toti care spuneati ca omul trebuie sa gandeasca, sa invete, ca de-aia are creier, pe varfuri iesiti din istorie. Hai, mai repede, nu ganditi prea mult!
"Omul zice si maimuta necheaza" - de fapt orice parafrazare a zicerii "tara arde si baba se piaptana" este cretina, mai ales ca este spusa mai mereu cand nu mai ai ce sa spui. Daca auzi de la cineva o astfel de parafrazare atunci este semnalul ca discutia chiar nu mai are rost.
"Toti sunt critici" - de departe merge cu prima zicere, dar asta-i si mai limitata prin simplul fapt ca ala care o zice nu realizeaza ca nu observa sau afirma, ci este chiar un critic indirect. Bai, macaci loviti de dizenterie, toti suntem critici, caci suntem ai dracu' de subiectivi.
"Frumusetea este si interioara" - acum inteleg de ce avea Terente pula mare, ca s-o gaseasca. Pana la urma a preferat doar sa futa cu ea.
"Fara credinta omul e pierdut" - da, subscriu, dar credinta nu = zeu cu renume mare sau bau-bau din dulap.
"Tin post pentru curatire" - ciudat, si o clisma tot efectul asta il are.
"Nu judeca o carte dupa coperta" - daca as face asta as zice ca De ce iubim femeile? e miez de carte. Apoi o deschizi si vezi ce jeg intarit e. Prejudecata e cea mai buna, e protectia creierului contra afluxul de orice i se pare lui straniu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu