Enigma viitorului

Stau şi mă gândesc că timpul trece pe deasupra oamenilor c-un scop. De preferat este că principalul mobil în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea, recte timpul mult elogiat, să-i influenteze dezvoltarea socială, culturală şi poate şi pe cea tehnologică. Zic şi eu, dacă timpu’ trece, iar vremea omului se duce, măcar în urmă să lase ceva. 
Făcând o paralelă între vremurile apuse şi cele răsărite, ce-şi flutură zorii de-a lungul ochilor tăi, constat că per total, am rămas la acelaşi nivel. Cum de se poate? A-păi stai aşează-te comod, să-ţi deschid orizonturile acţiunii.
Dacă tragem cu ochiul, nu pe geamul vecinei de la etajul 1 care face dus, ci într-un prim plan, acela fiind cel cultural, constatăm că pe plan literar, istoric ori artistic stăm deficitar. De ce?
Concret: istoria se scrie şi-acum, dar nu cu cine ştie ce fapte demne de a fi rememorate sau măcar ilustrate prin vreun manual. Nu că cele de până acum erau toate demne de luat în serios, dar tot erau mai decente faţă de ceea ce circulă în suprasaturatul cotidian. 
Literar, rar apar printre sutele de autori inspiraţi de vreun Luceafăr rătăcit în orice bec de avion, unul, care să  poată fi numit literat, un fel de Guru în ceea ce face. Mediatizaţi sunt doar aiuriţii, ce ridica-n slăvi  vreo Evă în ghidurile de cucerit sau vreun clarvăzător visător, cu gânduri la vampiraşi şi-ale fantezii. Ar mai planul artistic, unde oarecum se mai leagă o idee, dar doar una, căci parcă şi imaginaţia a luat-o razna.
Intoarcem privirea spre planul social. Aici, regăsim actoraşi notorii ce-şi conturează viaţa după idei primite, nu neapărat râvnite ori gândite. Teoretic, lumea priveşte totul deschis, acceptă orice, sodomizării, homosexualităţi, toate par normale. Practic, ne blamăm mai ceva ca pe vremea în  care subiectele erau tabu, iar oamenii roşeau doar la rostirea numelui unui eveniment absolut normal, anume sexul.
Ultimul plan, dar singurul care aduce o brumă de mândrie umanităţii stă-n cel ce-acoperă sfera tehnologică. Ştiinţa evoluează pe bază fusiunii dintre informaţiile actuale puse în completarea celor anterioare, fapt ce demonstrează că omu’ n-a devenit un complet inutil.                                                                                                            Acum, logic, cum fiecare plan a apus încet şi sigur, când şi aceste descoperiri vor înceta, când punctul absolutului va fi atins, ce se va întâmpla?