Tu cine eşti?

Isa

 "Dacă mănânci toată supă, primeşti desert!” 

 "Daca eşti cuminte, mergem în parc!” 

 "Daca înveţi, îţi iau telefonul ăla  de care spuneai!” 

  

 Dacă te stranduiesti să pricepi, vei înţelege ceea ce am de transmis eu prin sintagmele  expuse. Eşti sceptic?! Eu n-aş fi în locul tău. Te rog, nu e aşa greu, doar manipularea te-a mânat de când ai păşit indirect în braţele unei doamne pe care ulterior ai numit-o mamă. Toţi detestă, critică ori se oriplieaza când aud de manipulare, cu toate astea, toţi o practică lucid sau nu. Pe fiecare interval al perioadei petrecute în, sub sau lângă viaţă, manipularea are un rol decisiv, indiferent de plan sau personaje, acţiune sau rol. 

 Stupefiant este că la o anumită vârstă nu mai există capacitatea de distingere a manipulării. Dacă copilul/adolescentul se opune sau se intersectează cu ideea şi-o acceptă forţat, fiind conştient de ea, adultul e mult prea complexat de situaţii, de mediu şi-o consideră o caracteristică perfect normală. Modul trepidant de viaţă duce la pierderea autonomiei personale, adăugând şi mijloacele media rezultă transformarea  manipulării într-o caracteristică a cotidianului  

 Că se trăieşte printere umbre dezlănţuite, că  toţi preferă să vadă jumătatea plină a unui pahar inexistent ori  preferă ceea ce li se oferă pe tavă, nu-i problemă. Ştiu că oamenii preferă palatele de cleştar, zâne şi-ale fantasme în locul unei realităţi palpabile, mult mai complexe, dar  prea dificil de dus la capăt. E mai simplu să fii manipulat, dar.. 

 Tu?! Da, tu! Tu, cititorule, prezintă-mi filozofia ta de viaţă! Consideri că eşti superior, eu greşesc şi nu meriţi să fii reunit cu masă manipulatilor sau te uiţi în oglindă cu groază şi te-ntrebi tu cine eşti ? Chiar, tu cine eşti?