Resuscitarea mintii

  Isa

Pare-se  că toţi poluatorii, cetăţeni de seamă ai Terrei, decoperă aviditatea nu doar în plan material , ci şi-n cel  informaţional. După lungi călători prin Can-can, după tumultoase experienţe în Libertatea sau după un duş al minţii în Săptămâna Financiară, le-a mai rămas la îndemână o telecomandă, pe post de sursă divină a cunoaşterii.  
  Ce-a rezultat? Complexe concluzii ce mi-au zguduit mie, că pământean dezinteresat de monden, mintea mai ceva decât cutremurul, Japonia.  
    
  Se făcea c-am urcat într-un mijloc de locomoţie cu roţi. Scopul nu contează, doar m-am pus încetişor într-un loc şi-am gândit eu c-ar fi bine să stau la locul meu cuminte c-o pereche de căşti drept companie, în lipsă de-o prezenţa palpabilă mai agreabilă. Scena dezastruoasă din cadrul inferior, mi-a împiedicat ideea. Cre'că şi neuronii, dar asta e altă treabă.   
  Într-un colţ, două cucoane demne de operele  lui Caragiale, pe la vreo 50 de ani, discutau indignate istoria dintre doi ei. Un el şi-o ea, în viziunea lor, cică persoane importante, cu greutate în show-biz.   
  Nu ştiu ce m-a frapat mai tare: că se contraziceau ca şi cum esenţa existenţele lor depindea de cursul istoriei mondene, că părea ca în faţă ochilor au un glob în care citesc viitorul sau că păreau  rupte din povestea despre care discutau cu patos, parând într-un fel lezate.  
  Într-un final,mi-am frecat ochii, m-am bucurat c-am nimerit staţia bună şi m-am dus, mulţumind cerului că nu mi-a picat în cap. Continuându-mi drumul, am dat de doi seniori  la colţ de stradă c-o blondă spumoasă lângă ei. Aici, altă discuţie cuceritoare. Cavalerii se stresau, după ceva pahare de curaj ostil, chinuindu-şi sinapsele c-o amplă problemă. Fotbalişti lor din nu ştiu care echipă, idolii lor, zeii lor, pe scurt câţiva idioţi cu dorinţe de capturare a unei mingii i-au dezamăgit având tot felul de aventuri nocturne pe tărâmuri nedescoperite, din plin.. populate.  
   Dacă prima oară cerul n-a picat, acum mi-a fulgerat oasele şi mi-a contuzionat vreo 3 coaste plus 3-4 neuroni zăpăciţi, capabili însă să concluzioneze că mari realizări mai aduce mondenitatea  în vieţile pline de goluri.   
    
  Înca am dubii. Aşa plictisit a ajuns poporul de propria existenţa încă caută pe alte plaiuri evenimente senzaţionale?! Cum dracu să-ţi pese aşa mult de nişte necunoscuţi, cărora  ai ajuns  le cunoşti istoria  şi chiar s-o îmbunătăţeşti cu fantezii abstracte?    
  Ori eu m-am prostit, ori cineva încerca sa inducă moartea clinică a minţilor  încuiate