Isa
Dracul de pe umărul meu iar şi-a făcut de cap şi m-a târât unde a vrut. După două-trei învârteli, am aterizat într-o ceartă amoroasă. Tot amoroasă, căci nici acum nu pricep cum dracu' le alege de mă nimeresc fix în situaţii de-astea îndoielnice, demne să-mi instige neuronii. Pentru că nimeresc obligată, forţată şi n-am încotro, m-am aşezat comod şi-am privit mai cu ochii în lacrimi pricinuite de penibilul momentului, mai cu cea mai serioasă figură pe care n-o am, urmărind cu interes firul acţiunii, mai ceva că o telenovelista maniacă.
De data asta, am ajuns într-o seară melancolică înseninată de zumzetele vocii ei, ce-i mângâiau lui urechile cu dicibeli ridicaţi la standarde suprimate. EA: Mă mir că m-ai observat!
EL: Dar cum iubito să nu te observ, când eşti permanent în mintea mea?
EA: Sunt pe dracu' ! Orice e mai important,mai puţin eu!
EL: Acum ce mai e?! Ce n-am făcut şi trebuia să fac? Ce nu ţi-am adus? Ce planetă ţi-a mai perturabat karma?
EA: Nu te luă de karma mea că devin irascibila!
EL: Nu eşti deja?
EA: Insensibilule, acum râzi de mine?! Sunt aşa din cauza ta!
EL: Daarr..
EA: Dar nimic, lasă-mă! Din cauza ta, m-am ingrsat, mi-am făcut obligaţii, m-am ales şi cu-n copil şi trebuie să am grijă de tine, iar acum, ca răspalată nici de atenţia ta nu mai am parte!
EL: Dar dragă, au trec 20 de ani! M-am mai ramolit şi eu, n-am mai ţinut pasul, tu te-ai cam vestejit...
EA: Ce-am făcut eu, mă, ramolitule? M-am veştejit, dar spălându-ţi şosetele şi făcându-ţi menajul, că doar mârâiai în fiecare seară când nu avea berea şi pe mine cu dureri de cap! Tu crezi...
Ehe, până aici mi-a fost, că de-aici m-a tras înapoi în realitate. M-a amuzat totuşi situaţia, căci scenă e reală şi vizibilă în viitorii ani. Ce nu înţeleg eu, e cum oamenii ăştia stau să se plictisească o perioadă aşa lungă, fără să împiedice rutina în vreun fel. Pentru mine e-o enigmă cum rezistă ani de zile, deşi trăiesc într-un continuu vacarm.
Mă gândesc şi eu, dacă tot ţi-a luat tu, nenea, stăpână şi lesa, iar matale tanti, biped, n-ar fi mai bine să va petreceţi timpul frumos, animat? Dacă tot n-aveţi ce să mai faceţi, măcar retrăiţi istorii? Acum na, nu priviţi ostentativ mătura aia, zic şi eu o sugestie pentru viitor, poate prinde.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu