Despicarea firului în trei

Sfântu’ Așteaptă

Sfârşitul lumii vine când omul îl aşteaptă, când încetează să mai spere la ceva bun şi se lasă pradă autosuficienţei. Atunci, după acest moment, oricum nu va mai conta ce face, decât că nu mai speră la ceva bun, aşteptând doar ce i se dă, eventual cerând puţin mai mult, dar neprimind. Diferenţa dintre un copil şi un adult nu este inteligenţa sau experienţa prea mare de viaţă, ci faptul că un copil mereu speră, niciodată nu spune "nu", iar mereu pentru el există o parte bună. Prea ocupaţi cu ale lor, adulţii încep să uite asta, poate şi mediul este de vină, acolo unde la o primă impresie ești judecat nu ai timp de vise, decât de o muncă pentru un trăi decent. Un copil speră că Moşul nu-l sare, ci că vine la timp, că îi aduce ceva important poate, iar ce îl face pe un copil să se trezească în zori mai fericit este un cadou pe care probabil l-a primit. Ciudat este că adulţii ştiu să creeze cadrul unei surprize, dar nu ştiu să aibă cadrul lor unde să spere. O ironie urâtă.

...

Femeia de lângă maşinile de lux. Nu ştiu cum s-o numesc, curvă mi-e că e în afara legii cenzurii. Deci sunt acele ţâţoase, căci asta e singura lor calitate şi aptitudine, au sâni, şi sunt proțăpite lângă o maşină scumpă la o prezentare de maşini. Şi rânjesc grătarul la tine, mai mişcă din ţâţe puţin, se mai tăvălesc puţin pe capota maşinii şi gata munca. Aia primeşte nişte bani ca să promoveze ceva ce oricum nu mai are nevoie de cuvinte. Te duci la o expoziţie de maşini e clar că nu o faci de amorul ieșitului, că aşa te-ai duce la o bere, ci te duci pentru că eşti interesat într-o oarecare măsură. "Plăcuţe de frânare din ceramică, bloc motor ansamblat manual, de la 0 la 100 în trei secunde şi totul la pachet cu o curvanesa pe capotă!". Asta ar putea suna a reclamă la vreun tabloid: "de azi primiţi o curvă cadou la fiecare ziar cumpărat".

...

Noua modă mondială în viaţa reală este viaţa. Adică să fim mai sănătoşi, să trăim mai mult, adică să ne tratăm şi să supravieţuim printre crize şi alte de-astea. Bine, frumos, adică dacă mori să nu o faci suferind, dar ne tratăm să trăim de dragul de a nu muri, sau trăim de dragul de a trăi. Când unii nu fructifică toţi cei 60-80 ani din viaţă, alţii mor mai repede, neinteresându-i ce se întâmplă dacă sunt mai sănătoşi. Până la urmă contează dacă mori sau trăieşti la 40 ani?