22 martie 2011

Declin

 Isa


A fost odată, demult, cândva, nu  într-un timp tardiv,  dar nici timpuriu, ci doar într-un timp contemporan.


Se face că, după o poveste de dragoste nebună, lăsată c-o căsătorie şi-o viaţă petrecută împreună,  cei doi deja  ajunseseră  într-o stare morbidă de moleşeală. Vântul era dens în orizontul lor, aerul irespirabil împroşcat cu particule monotone, iar interesul celor cei doi disipat până la suprimare. 
 El, Hi5, oportunist perpetuat în timp printre defecte, a început să se lupte cu pâcla în care stagna relaţia, dar nu cu scopul de a salva din cenuşă vreo rămăşiţă a ceea ce odată era lumea lui. Nu. A optat pentru atingerea altor orizonturi virgine, zburdând din floare-n floare ori din fustă-n fustă. Ea, docila şi timidă, uşor frapată de declin, se metamorfoză într-un delir indus de depresii, totul până când a descoperit mendrele iubirii sale. După macabra descoperire, soţioare noastră s-a gândit, căci nu era tocmai una dintre adormitele periferice demne de statutul de soţie, să îi urneze soţului planurile, astfel încă să plătească chiar şi pentru ce n-a făcut. Şi-a reuşit să dezvolte un plan. 


 Întâi l-a părăsit, dându-i frâu liber  cuegetului lui să acţioneze după dictarea intuţie sale, dar nu definitiv. Într-un final s-a întors sub o figură perplexă, suficient de captivanta pentru  a-şi defini complexitatea noii acţiuni.  
 Hi5 avea adepţii care mai de care mai luminaţi sau umbriţi de-o puternică marca a unui morav greu, lipsa unei acţiuni corecte a creierului. . Nu-l interesa, căci viaţa de noapte cu nălucirile aferente:  jocuri, prieteni, femei şi bani, îi produceau o dorinţă acerbă de perpetuare a stării delirice. În peisajul în care-şi purta mândria în ochi şi  frânturile de deminitatea ocult publicului,  întâlnise  tot felul de dame tentante, dar niciodată n-a încercat să-şi axeze atenţia pe vreuna, până când, încet, încet , s-a reorientat spre una interesantă, o damă bine, dar uşor vicleană, uşor, Facebook. Definiţiile fizice şi pshice îi păreau cunoscute, dar mintea sa, ascunsă într-un fum gros  drazdat de  adepţii oportunisti, nu-i permiteau vreo reverie. 
 Facebook îşi schimbase caracterul docil, acţionând sub impulsuri nervoase , manipulându-le pe cele  distrugătoare ale inimii. Utilizându-i căile de atac, dar şi banii, a pus în practică noul plan în care urmă să se desfăşoare viaţă  lui. Hi5, prostit de tentaţiile vieţii,  de amplitudinea sorţii sau de însuşi mirajul puterii, treptat, c-o singuranţa remarcabilă, a picat în plasă. Rând pe rând, demonii ce-l posedau s-au evaporate în neant, regină cucerindu-i pionii, nebunii, caii şi mai ales, sufletul. 


  Astăzi, după  epoca apusă, Facebook îşi ţine adepţii implantaţi în universului ei. Ea, dovedeşte constant spiritual tenace de competitei, fiind un colos în universal socializării virtuale, în timp ce, Hi5 contituie doar amintirea unui zeu renegat,  rămas o umbră a colosului spulberat. 
  Astăzi toţi l-au părăsit. Astăzi, chiar si tu l-ai abandonat, corect?
  

Niciun comentariu: