Io-s femeie, m-am convins. Problema e că io nu mă încadrez în tiparul sexului. Nu, n-am trei ţâţe, un ochi sau alte probleme fizice, ci doar o mentalitate diferită, dar extrem de permisivă. Nu critic prostia femeilor, ar însemna să le cânt în strună. Nici nu arunc des cu noroi în ele, am o inimă totuşi , nu-mi permit un atac de cord.
Cu toată această mărinimie, există lucruri pe care nu le accept. Nu pentru că îmi piere entuziasmul din secundă doi, ci pentru că idioţenia dusă la extrem, îmi produce un efect nu tocmai benefic.
În topul darurilor oferite cu drag, femeile se dovedesc a fi cele ce împart replicile acide, fără menajamente, fără anestezie.Lung şi la obiect. Tot lungă şi dură era şi discuţia dintre două exemplare, P-erfectionista şi C-redula, contemplând nefericite ceea ce le-a oferit natură.
P: Vaiii! Dar ce te-ai îngrăşat!
C: Da, ştiu! Am luat trei kile, mă chinui scap de ele şi nu reuşesc.
P: Dar se văd atât de bine, eşti sigură că-s doar trei?
C: Vai mie! Aşa evidente sunt?
P: Da, serios! Ar trebui să îmi urmezi programul. Mănânc echilibrat mai mereu.
C: Chiar şi în serile când al tău pisi nu e în stare să ducă actul la final sau te-nsală şi tu, te izolezi în tot felul de bombe calorice, vomate ulterior?.
P: Ştii ceva?! Tu să nu mă critici! la ..
Da-i-aş cu palmă raţiunii peste urechi, că atentă mai e femeia asta la detalii. Auzi , mănâncă echilibrat. Te pomeneşti că acu' o stă într-un picior ca la balet şi înfuleca kilocaloria cu linguriţă, iar noi n-am prins ideea. Tot echilibrare o fi şi când face ravagii printre bucate mai ceva că un popor de somalezi înfometaţi?
Mulţumesc naturii, că eu nu trebuie să suport femeia sau s-o conving să cânte cum vreau. Mă limitez doar s-o critic, s-o ascult, nu s-o şi fut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu