Orientari post-mortem

Şi-a murit Dunitru. Nu cu mâinile prin locuri sfinte, nici după ideea lui Mărgineanu şi nici chiar după scenariul propriu. Fu om bun, o murit şi dus a fost. Dus la propriu, în uralele şi plânsetele sughiţate ale muierilor din dulcele sătuc de la poalele muntelui.

Om credincios, a ajuns la uşa celestă, printre nori, dar bietul domn nu prea cultivat intelectual, a rămas uşor uimit, observând lipsa animalelor şi prezenţa femeilor frumoase. Nu prea aducea intrarea a prispa casei în pragul căreia îl aştepta ţaţa Floarea cu mâncarea caldă şi gură mare, ci mai repede, cu a spitalului de la oraş. Scăpat de gura soţiei, a gândit el că aici în veşnicie, poate să aleagă ce i-a poftit inimioara vie cândva.

În poarta gândurilor apăru a mai sfântă a damelor, cu-n catastif de acte dedicat noul venit.

Madam: Don’ Dumitru..

Nea Dunitru: Dunitru, doamnă! Fericiţi să-mi fie ochii. Aşa femeie, ehee.. din tinereţile mele n-am mai pomenit.

M: (uşor sictirită) Să trecem la subiect! Creştin ortodox sau catholic, musulman, baptist, budist, adventist, protestant, lutheran, calvin ori iehovit?

N.D. : Doamnă, m-aţi băgat în ceaţă. Eu cred în Dumnezeu, sfinte să-i fie tălpile, dar bifaţi toate variantele, să primesc şi eu un loc bun.

M: Alt inteligent! Noroc că-i acelaşi zeu. Matale cu cine ţii?

N.D. : Cu Steaua, de când don’ Becali făcea campani, acu’ m-am lăsat de fotbal. Aveţi şi aici echipe bune?

M: Eu mă refeream la zeul adorat... Da' na, asta e, rămânem la Dumnezeu. Rai sau Iad?

N.D.: Unde e mai bine? La Rai am auzit că aveţi pocăite. De-astea nu mai vreau, mi-a ajuns nevastă-mea.

M: În Iad, femei în general, bune, fierbinţi non-stop. În Rai sunt mai pudice, dar ştiu multe. Care vă face să tresăriţi?

N.D.: Parcă aşa vrea Raiul.

M: Petre!! Du-l pe domnu’ în cameră, a ales bine. Dă-i trei bune, să se simtă ca-n Rai.

Vezi ce faci! Nu mai vreau reclamaţii, că ultima data!

N.D.: Am pus-o!

În scenariul domnului, apare dracu’, nu Satan, ci varianta spirituală a soţiei.

Floarea: Afurisitule, muream de doru’ tău şi-am venit să îţi ţin companie.

Dunitru: Am avut o înţelegere: până când viaţa ne va despărţi.Slavă Domnului, ne-a despărţit! Nu vă cunosc, discutăm cu altă ocazie, acu'...

Nea Petre, pe un' ziceai, bre, că tre' să intru? Farsor bătrân, te ţii de cioace cu mine?!