11 mai 2011

Cum să *orice* cu fetele

Mare mi-a fost mirarea când am văzut în draft articolul colegului meu de blog și cursor. Atât de mare încât nu m-am putut abţine să tac. După o luptă seculară între dragile mele personalităţi am reuşit să îmi spun impozanta opinie.

Îmi fac mea culpa, eu, această fiinţă pseudo-superioară, căci în urmă cu nu mult timp am scris o trilogie a cuceritului în care băgam fetele în trei mari categorii. Privesc pe textele de atunci și-mi vine a-mi da o palmă peste ochi, cum am putut eu, fiinţa aceea nu cu mult mai superioară decât alţi strămoși de-ai mei, să vorbesc astfel de trivial despre dragele de fete. P-ăsta l-au lovit mustrările de conştiinţă? Doamne, credeam că ziua asta n-am s-o prind. Uite, mă, cum el, mititelul se căieşte de toate injuriile aduse la adresa razelor de soare din lanţul trofic!


Ele, niște gingășii alte naturii, niște oblăduiri picate din cer, ele, aceste nimfe lăsate pe Pământ de către toi zeii Olimpului și ai creștinismului, fetele, aceste picături de miere în sufletul oricărui bărbat, eu să scriu așa fugitiv despre complexitatea lor.Cred că e mai grav decât credeam. Ori e beat, ori îndrăgostit, dar în aşa hal încât să emită atâtea dulcegării? Îmi fac zilele de penitenţă prin abstinenţă timp de o zi întreagă! Adică 24 de ore, adică 86 400 de secunde! Eh, nu serios! Şi ce faci, te laşi de scris obscenităţi?! Abstinenţă de la ce? De la filme porno, desigur. Nu vărsaţi lacrimi pentru mine, bărbaţi din toată lumea, voi rezista eu, nu-i așa de mult. Nu mă compătimiţi dragi femei, merit astă cruntă pedeapsă. Hai că asta-i culmea! Adică ce? Pornachele e primordial?! Putea renunţa la alte lucruri mai importante!


Cu greu m-apuc de scris iar, dar tovarăși masculi de prin ungherele ţărilor, orașelor și reelelor de socializare, trebuie iar să vă sar în ajutor. Mi se rupe sufletul, vă spun cu mâna pe inimă, când vă văd neajutoraţi în faţa farmecelor feminine. Bietul de tine! Ţi se rupe sufleţelul? Cre' că ţi se rupe, dar ţi se rupe altceva, în nici un caz sufletul ori inima! Luaţi atitudine, iar aici veţi găsi suport. Ce suport mă, când tu eşti într-o stare latentă, mai rău decât ei?


Acum vă mai învăţ o lecţie, bună de dosar, Domnul v-o va cere atunci când veţi absolvi viaţa. Hai că acum, ne pui şi bomboana de pe colivă? Nu era suficient că eşti lovit tu, încerci să-i aduci pe "calea dreaptă" şi pe alţii? Ce eşti, mă, tu, vreun apostol contemporan?


Femeile sunt niște cristaline voci ale raţiunii, atât de cristaline că uneori când ridică vocea ai crede că se sparg, dar nu, ele plămânii își umplu astfel, ca să vă arate dragoste. Că bine mai spui. Hmm, începe să-mi placă varianta asta docilă! Da, am observat și eu că dacă ţipă, cu tot umplutul ăla, tot nu le cresc sânii. Pentru a le cuceri, pentru a le strânge în braţe, nu-i nevoie de mult, doar de-un strop de atenţie, o picătură de dorinţă, a, și să nu uit, de-un vagin crescut peste noapte în minte și suflet, dar nu-i greu. Na, încercam şi eu să mă adaptez, dar tot pervers rămâi! Ţi s-ar potrivi un rol de preot catolic, mă, pios docil!


- asta a fost prima parte. Restul mâine -

Niciun comentariu: