"Răutăcisme" de copii

Sfântu’ Așteaptă

Puștiul stătea pe o bancă, în parc, la mijlocul aleii care duce către statuie. Este îmbufnat și plange pe înfundate, ba ștergându-și mucii cu mâneca, ba lovind cu călcâiele în bancă. Nu sunt cine știe ce psiholog, dar la o discuție cu oamenii mă pricep, fie și că sunt doar cel care ascultă și cam atât. Mă duc către el, încă nu mă observă, dar parcă, instinctiv, când mă apropii începe să își mai oprească fluviul de lacrimi.

- Ce faci, piciule, aici? încerc eu să par politicos și să pară că văd copii plângând mereu. Asta când nu-i fac eu să plângă.

- Lasă-mă!

- De ce, ce ai?

- Nimic!

Văd că nu merge cu vorba bună, el ia un băț de pe bancă și se joacă în pământul de lângă bordura de beton, trăgându-și mai abitir nasul, de parcă ar stăvili o inundație.

- Hai, spune ce ai, şi poate te ajut. Cum te cheamă?

- Nu-ţi zic!

- De ce? Uite, pe mine mă cheamă Ion. De fapt nu mă cheamă nimeni, dar na, mai şi minţi când e vorba să câştigi încrederea puştilor de grădiniţă.

- Pe mine mă cheamă Mihail.

Bun, o victorie pentru fiecare psiholog, cunoaşterea pacientului, deci puntea s-a creat, puntea de comunicare. Acuşica vine tsunami-ul şi se dărâmă, dar măcar ştim cum ne cheamă.

- Şi de ce plângi tu, Mihail?

- Pen' că copiii e răi. Mă poleclește la glădi!

- Ei, hai, că n-o fi aşa rău. Încerc eu să-l calmez. Toţi avem porecle în copilărie. Uite, mie îmi spuneau Bakugan sau Pizdoi, că eram cât doi, dar au trecut. Tu de ce plângi din cauza asta?

- Fin' că pe mine mă poleclește urât, că aşa avem şi noi unu' care îi zice Titireju', că se învârte ca un coi într-o căldare, cum zice mămica.

Acum chiar că e interesant. Ce poreclă poţi găsi unui copil aşa dură încât să-l traumatizezi în halul ăsta? Întretimp el s-a oprit din plâns, îşi şterge ultimele rămăşiţe de scurgeri cu mâneca şi lacrimile i se usucă pe faţă.

- Hai, spune, ce poreclă ţi-au pus copiii aşa de rea?

- Îmi spune Funeriu.

- Dar de ce aşa?

- Pen' că îs mic, prost, nu ştiu să citesc și n-am diplomă de patru clase. Şi Doamna îmi spune că nu știu engleză și că să vorbesc doar în română.

Copiii din ziua de azi pot fi atât de răutăcioşi uneori, să jignească un alt copil aşa de rău. Lumea se duce de râpă, poreclele nu mai au hazul de demult.